Muzeul Arheologic din Varna

Merită un ocol

Necropola de la Varna a ieșit la iveală întâmplător, în 1972, când un muncitor care săpa un șanț pentru cabluri la marginea orașului a dat peste un mormânt. Ce a ieșit de acolo — vreo trei mii de obiecte de aur, cântărind în jur de șase kilograme — e cel mai vechi aur prelucrat tehnologic găsit vreodată, realizat cam între 4600 și 4200 î.Hr. Restul muzeului e o colecție provincială onorabilă; sălile cu aur sunt motivul pentru care plătești biletul.

Poveste

Context

Descoperirea a fost făcută în octombrie 1972, în zona industrială vestică a Varnei, de un excavatorist pe nume Raycho Marinov, care a observat silex și metal în pământul scos. Săpăturile au dezvelit un cimitir al culturii eneolitice de la Varna, datat ulterior prin radiocarbon în a doua jumătate a mileniului al cincilea î.Hr.

Ce contează cu adevărat nu e greutatea, ci distribuția. Un mic număr de morminte adună aproape tot; cele mai multe au foarte puțin. E semnul unei societăți deja stratificate pe ranguri, cu peste o mie de ani înainte de primele piramide egiptene. Mormântul 43 e cel celebru — descris multă vreme drept mormântul unei căpetenii, considerat mai recent al unui meșter prelucrător de metale, ceea ce ar fi, la rândul lui, o afirmație despre cine conta cu adevărat. Câteva morminte nu conțin niciun corp, ci doar o mască de lut așezată acolo unde ar fi trebuit să fie o față.

Clădirea a fost ridicată între 1892 și 1898 ca liceu de fete, după planurile lui Petko Momchilov, iar muzeul s-a mutat aici în 1983. Sălile sunt simple, iar etichetarea e sumară, așa că ajută să știi dinainte ce cauți. Adulții plătesc circa 10 €, iar studenții circa 4 €; iarna, ușile rămân închise duminica și lunea.