Madara (Rezervație Arheologică)

Merită un ocol

Singurul basorelief rupestru de acest fel din Europa, sculptat la vreo douăzeci și trei de metri sus, pe un perete vertical de calcar, cu inscripții grecești alături, care consemnează faptele a trei conducători bulgari timpurii. E cea mai veche urmă scrisă a statului bulgar. Urcă pe platou după aceea — majoritatea oamenilor fotografiază călărețul și pleacă, ratând jumătatea mai bună.

Poveste

Context

Un călăreț înfige o suliță într-un leu; un câine aleargă în urma lui. Asta e toată imaginea, cioplită în basorelief puțin adânc, într-o stâncă verticală deasupra satului Madara, la începutul secolului al VIII-lea, când acest loc era sanctuar al primului stat bulgar. Nimeni nu cade de acord asupra cine ar trebui să fie călărețul.

Inscripțiile contează la fel de mult ca sculptura. Săpate în greacă, în jurul basoreliefului, numesc hanii Tervel, Kormisosh și Omurtag, și consemnează tratate și campanii de-a lungul aproape întregului secol al VIII-lea — cea mai veche mărturie scrisă lăsată de statul bulgar despre sine însuși. Felix Kanitz a adus situl în atenția cercetătorilor în 1872; UNESCO a înscris basorelieful în 1979. Doar călărețul și fața de stâncă pe care se află sunt efectiv înscrise: 1,2 hectare, o fâșie de stâncă.

Rezervația din jur e partea pe care lumea o sare. Scări de piatră urcă spre un platou care găzduiește o cetate folosită din antichitate până în secolul al XV-lea, și o mănăstire rupestră care a folosit peste 150 de peșteri naturale drept chilii și paraclise. Există o vilă romană, un izvor și o peșteră care a adăpostit un sanctuar păgân închinat nimfelor. Alocă o oră și jumătate dacă intenționezi să urci; circuitul de pe platou are vreo șase kilometri și nu are umbră deloc.